Sincopa

          

Şi-a adus aminte întâmplător…

Privea fără strigăt

cu aerul nedecis,

o farsă

a memoriei goale

în nemişcarea ei

silindu-se

să nu se gândească

la nimic.

Ar fi vrut

în scurta sincopă

a conştiinţei,

să reţină

imaginea… pe retină.

Pagina albă

   

Într-o tăcere încremenită,

glasul cădea de sus.

Ochii se dilatau exagerat

într-un îndepărtat

gust de tristeţe

cu imagini inutil reprimate,

surprins

în această nesimţire binefăcătoare

cu un efort de atenţie

desenat.

Se trezi umblând

pe o nesfârşită… pagină albă.

Încercare

Într-un

gust confuz

de lacrimi neplânse

cu subtile

străpungeri de lumină,

cu glasul surd

încerca

să oprească

şirul dezordonat

de gânduri

din bătaia…

tâmplelor.

Incomodă impresie…

Ar fi vrut

să privească în ochi

cu o indiferentă ridicare

din umeri,

şoaptele unei vieţi

pe care nu o cunoştea.

Arunca o lumină uşor ostenită,

obosit de aşteptare

şi simţea în propria fiinţă,

ridicarea clipei

ce se desprinsese.

Incomodă impresie…

Alunecând

Nu încerca nicio mişcare.

Se încorda să audă

într-un efort de atenţie

silindu-se

să pătrundă cu auzul

în imaginea depărtată

din oglindă.

Trăsăturile

fugeau nesigure,

nespus de straniu

sub un surâs vag

cu bătaia măruntă

a pulsului

să redea aerul

de neglijenţă.

Cu un zâmbet

care flutura în întuneric,

tăcea cu încăpăţânare,

absent.

Privea fără curiozitate

mai departe, lung

în gândul

ce nu-i deştepta

nicio grabă,

alunecând

într-un fel de somn.

… de neînţeles

Era atât de liniştit.

Privea cu atenţie

amintirea inconştientă.

Cu privirile întunecate

număra ore goale.

Se scufunda

în vise… de neînţeles.

Faţa umană

Într-o realitate

înceţoşată, imaginea

se tulbura pe nesimţite.

Nimic nu oferea

un statut definitiv.

Cu o scânteie

de triumf în ochi,

un freamăt viu răzbătea

cu un aer nevinovat.

Apărea

mereu visător

să-ntoarcă spre el

o faţă umană.

Lume fantomatică

A trecut o clipă

peste orele goale

încărcate de gânduri,

lipsite de umbre şi lumină

cu privirea umedă

şi fruntea plecată.

Când viaţa

curgea în jurul lui

era prizonier, trăia

într-o lume fantomatică.

Să citească…

Cu apa

gâlgâind

surdă în urechi

avea senzaţia

unui fel

de siluire figurată.

Se pierdea de bunăvoie

între lucruri mărunte.

Cu o lene vizibilă începuse

să citească… timpul.

Felia de zi

Nu-l apăsa golul din jur.

Îşi pierdea suflul

în gândurile vagi

şi nu ştia

ce cuvinte

aveau să fie spuse

când totul era înfundat,

fad.

Devenise aproape insensibil

la obişnuinţă.

…………………………….

Ploaia se scurgea

într-o felie… de zi.

Un freamăt

Cu figura

lipsită de expresie

într-o lume incoerentă,

auzise

respiraţia regulată

a minutelor

ce parcă

îşi încetiniseră

curgerea.

Începuse

să îl învăluie

neliniştea

în universul nemişcat

unde,

lipsit de contact

să îşi umple timpul

când mintea

îi era limpede.

Un freamăt de viaţă…

pătrunsese.

Încă…

Între

cuvinte obişnuite

pătrunsese

cu paşi şovăitori,

un sunet înfundat

ce amintea

de privirea rece

a imaginilor

sosite din vis,

alungând

gânduri neprecizate,

încă…

Singurătate

Pentru o clipă

cu ochii ieşiţi din orbite

într-o privire fixă

cu trăsăturile împietrite,

respira zgomotos.

Cu faţa învăluită

într-o senzaţie ciudată,

se simţea golit.

Nu cunoscuse… singurătatea.

Abordare închisă

Revedea

cu pleoapele strânse

întreaga fiinţă

şi lacrimi îi tremurau

la marginea genelor.

Abordase o figură dezgustată…

Stătea pe gânduri

să se închidă într-o tăcere.

Ezitare

Simţea nevoia

de-a se reîntoarce la viaţă.

Când încă

nu se împrăştiase întunericul,

biciut de stropii reci,

avea un moment de ezitare

să se arunce în mulţimea

suitelor de imagini.

Ploaia… cădea.

Tăcere

Cu mişcări

abia perceptibile,

fără umbră de mirare,

se măsura în tăcere.

Părea că se condamnase

la amuţirea… absolută.

Un zâmbet

Cu o sclipire fugară

din privirea fixă,

păstrase acelaşi surâs

mişcându-şi buzele

în faţa  meandrelor vieţii.

Schiţase… un zâmbet.

Aţipire

În subita linişte de afară

cu un surâs vag pe buze,

rămânea premeditat nemişcat.

După câteva minute

de aparentă indiferenţă,

împietrit preţ de o clipă,

lăsase să-i scape din mână

invadând totul,

întunericul şi tăcerea.

Conturat într-o deschidere îngustă

printre pleoape,

întredeschidea ochii

supus unei mişcări lente.

Lăsa impresia că aţipeşte… mângâiat.

Implorare

Cu gândul

de a se pierde,

faţă în faţă

cu durerea lui surprinsă,

umbla fără ţintă

incapabil să gândească

în liniştea aparentă

a vorbelor.

Pe o margine a realităţii

trezit din adâncuri,

se descoperea în sfârşit

privind

cu o curiozitate neascunsă,

buzele ce se jucau

cu un surâs neterminat

în mângâierile timide

să întârzie clipa

într-un fel de implorare.

Siluire

Cu un semn

de nelinişte în încercări

brutale de siluire

de a înfrânge piedici,

îl măgulea

stăruinţa aprigă

a cuvintelor lunecătoare

pe care le lăsa să treacă

schimbând

şirul gândurilor

libertăţii de a trăi.