La câteva răsuflări de mine,
umbra minţii trecătoare
rătăcind prin oxigenul meu
din pribegie să întoarcă e în stare
călcâiul încrustat de vreme
şi sculptat în granitul
memoriei livide după tine.
miercuri, 17 noiembrie 2010
Speranţa
Caldarâmul miroase a ploaie.
Peste oraşul urlând de tumult
căzuse ploaia în noapte.
Curat şi-a verde miroase
strada pe care calc
în dimineaţa asta,
până şi negrele gânduri
ale minţii umede de tristeţe
dispărură
cu raza de lumină ce străbate
trotuarul pe care calc.
Sete de lumină
Cuprins
de zidul gros al ploii,
de sete de lumină
am băut îndelung
din fluviul calm
de ploaie şi fum.
Iubire melancolic universală
Învăluit
într-o iubire
universală,
încerc să ies
dintr-un interior
melancolic
şi să aştept
pe un ţărm
pe care
am mai fost
pierdut
între valuri.
marți, 16 noiembrie 2010
Timpul
Pe verandă,
într-un şezlong,
întins, obosit,
priveam în gol
bătăile pendulei.
Timpul.
Aveam impresia
că-i aud respiraţia,
bate, ascultă
bate din nou…
Cu lacrimi
Cu lacrimile mele,
trandafirii aş uda
să simt
durerea spinilor
şi sărutul încarnat
al petalelor.
Cu lacrimi…
Înfăşurat în lacrimi
Înfăşurat
în vuietul tăcerii
sub ţărmul de gânduri
de valuri atins
la marginile clipei,
în miezul de foc
al luminilor tale,
mi-e trupul ostenit
de aşteptare
sub vorbele căzute,
ce le strângi sub streşini
cu lacrimi
ca de îngeri.
Dorul
Ca un păianjen,
în pânza ţesută din vene,
îl simţeam cum creşte în mine
printr-o nesfârşită cădere.
Pe ascuns,
strecurat într-un oftat,
dorul de viaţă…
a plecat.
luni, 15 noiembrie 2010
Tinereţea
Tinereţea…
aburii pământului
ca şi apa care se scurge
printre degetele
ce se cască-n aer,
nisip ce curge
în clepsidră
şi nu-l pot reţine.
Forţă aparentă,
falsă prospeţime.
Tinereţea.
Alegerea
Sunt unul, dar în mine-s doi
şi unul trebuie să moară.
Se luptă-ntre ei
şi niciunul nu poate să biruiască.
Le trebuie un semn de la mine,
dar nu-l primesc,
nu ştiu
care dintre ei îmi va plăcea;
am să-i las
să se tot bată
până unul o să cadă,
şi-atunci o să-l ajut să moară,
dacă nu… voi pleca eu.
Între viaţă şi moarte
Sunt între viaţă şi moarte,
ca un circar pe sârmă
la mare înălţime,
de-o parte a sârmei - viaţa,
de cealaltă - moartea,
iar eu sunt la mijloc
şi trebuie s-aleg,
dar nu ştiu de care parte
e viaţa
şi de care - moartea,.
mi-e teamă
când, ajuns la capătul sârmei,
n-am ales
şi voi rămâne
între o viaţă şi… cealaltă viaţă.
Vas de sticlă
Sub paşi tăcuţi,
vasul de sticlă
se spărgea
privind
la picioare invizibile…
în deşertul vieţii sale.
Răbdare de dor
În cerul mototolit
şi umed,
colcăie
ca viermii între noi
printre alte cadavre duse
de atâta dor,
răbdarea şi nervii.
duminică, 14 noiembrie 2010
Vine uitarea
Din marginea oraşului
pornesc cu putere în larg
într-un dans c-o muzică mută
cântând nu ştiu cui, gândurile
că moartea vine cu uitarea.
Dorinţa de absolut
Nebune cuvinte
s-aştern încet
pe albul nepătat
al coalei de hârtie
mânjind-o cu
crâmpeie ale minţii -
deşarte speranţe
spulberate-n eter,
păstrând
iluzia gândurilor apuse
de lacrimi amare
scurse
peste a lumii soartă
născută-n păcatul
dorinţei de… absolut.
Păcatul din urmă
Aburul mişcării
de la capătul timpului
asfinţeşte
în plutirea unui cadril vlăguit
şi cade în prăpastia
păcatului din urmă
al unui înger
smuls
din beţia lui moale.
sâmbătă, 13 noiembrie 2010
Strigăt
Pe coardele unui gard
de sârmă ghimpată,
zvântat de fâlfâirea aripilor
unei păsări
ce-mi caută ochiul,
se aude un strigăt:
alb…
ascuţit…
prelung.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)