duminică, 27 februarie 2011

Deplin... stăpân

 



Gâfâia sacadat.

Stătea rezemat
cu spatele de uşă
şi pe fundalul
rafturilor goale
începuse
să pâlpâie timid
licărul speranţei.

Era stăpân... deplin
pe mintea şi trupul lui.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)