(NE)ATENŢIA

Neatenţia naşte… atenţia. * Atenţia celorlalţi asupra-ţi vine din neatenţia ta asupra lor… * „Împăienjenirea” – nodul din gâtul (ne)exteriorizării sentimentelor. * Incoerenţa – delirul din circulaţia sângelui… * Doar cu privirea îndreptată spre interior îţi poţi vedea „imprimeul” fiinţei. * Atenţia – atitudinea gânditoare din spaţiile abisurilor fără sfârşit… cu aer proaspăt. * În marea tăcere a nemărginirii ce înghiţea aerul gândurilor întrerupte, (nu) trebuie să caşti gura să-ţi pierzi şirul ideilor… * Efortul de atenţie – pătrunderea cu auzul în imaginea depărtată a vieţii. * Amurgul… din noi renaşte în răsăritul fiecărei clipe ce vine şi întotdeauna frumos, doar noi să vedem asta. * Ploaia ochilor îţi spală sufletul, ploaia din cer spală sufletele noastre, dar suntem prea „murdari” să vedem asta. * Interpretarea – firescul schimbă înţelesul lucrurilor din/in umbră.