Aud nisipul clipei cum se zbate
Sub pasul târşâit al miezului de noapte.
La tine, Doamne, te rog să mă-nalţi
În pat uşor de nori albi,
Să mă îmbarci făcându-mă uitat
Din marea învolburată a vieţii
Pe-un ţărm de insulă aruncat
Să simt cum de tine mă-neacă potopul
Din ochii… ce, au pleoape de pământ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu