luni, 17 ianuarie 2011

Frunte ostenită

    

În gestul
neterminat
cu surâsul pierdut,
privirea
nu priveşte... nimic.

Oprind
gândurile,
doar
bătăile inimii
răspund
departe
să poată
odihni
o frunte... ostenită.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu