asemeni razei ce se ţese-n frunze, povestind
descompunerea luminii
ca o mângâiere de galaxii,
sunt momentele de contemplare
în care pătruzi odată cu muzica
prin noapte,
în umbra florii parcă îngropat
dintr-o singură trăsătură de pensulă
când, pe plajă, răsfir scoicile şi nu ştiu
să-ţi fiu
cuminte
în urma setei
până la suflet
ca un
adevărat
concentrat
când se vor aprinde mările d-un gând,
clipa când apare viaţa în cuvinte
pe in
implorând, sub cer
aerul şi limbile verzi.
Bibliografie : Epifania,
Editura Cartea Românească, 1978
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu