Infinitul iubirii

Iubire, răsari.

N-am să-i ajung niciodată.

Fug spre tine,

Iar eu

Nu eram un oarecare,

Iar stelele burează încontinuu

Toamnei, în tăcere

Una cu pământul

Lumini şi umbre.

Iar eu rămân răspunsul copilului, mereu…

Un copac ce-l priveşte pe Dumnezeu, zi şi noapte.

Bucata asta de stârv obosit

Învăţând alfabetul iubirii sub ape

Rătăcit în labirintul nesfârşit.

Iubiri răstignite, ieri, pe cruci

În acest univers- Arta Conversaţiei.

           Colaj-acrostih realizat din câte un vers (încercând să păstrez forma, timpul şi semnele de punctuaţie, doar 2 sau 3 modificări) al câte unei poezii din majoritatea participanţilor la antologia Artei Conversaţiei - Infinitul Iubirii.

                                    Bibliografie- manuscris antologie- Infinitul iubirii