luni, 31 ianuarie 2011

duminică, 30 ianuarie 2011

Imagine gravată

   



Se simţea descoperit.

Ca un clopot
al sângelui în mână,
se zvârcoli fără somn
într-o necontenită foame,
bâjbâind la lumina lunii
ce curgea la picioarele lui
şi-i tăia respiraţia.

Nu era uimit de imaginea
gravată în memorie.

Nu îi era teamă...


Ţipăt





Creierul amorţit
făcea să îi dispară
restul trăsăturilor.

Simţea că ameţeşte.

Nu avea destui ochi
pentru a-şi stăpâni emoţiile.

Ochii lui dezvăluiau
din pieptul plăpând,
cum sângele începuse
să i se mişte din nou prin vene.

Scăpa... un ţipăt de uimire.

Statornicire




Îi aparţinea
lumea dură
a realităţii sugerate
prin iluzia perspectivei,
prin adăugiri succesive,
redobândindu-şi
stăpânirea de sine.

Când fruntea
începu să îi transpire,
îşi ascunse
capul în mâini.

Ajunsese
la limita răbdării
din zilele
lungi şi monotone
fără nerăbdarea aşteptării.

Se statornicise...

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Schimbarea

   


În entuziasmul tinereţii,
toate mişcările erau mai grăbite...

Atât de neliniştit,
cu ochii goi şi lipsiţi de expresie,
cu umerii atât de plecaţi
până la lăsarea întunericului,
refuza să recunoască... schimbarea.



Forma regulată





Îşi îndepărta privirea
bântuind în umbră.

Stătea acolo nemişcat
şi savura momentul
cu un zâmbet larg,
acordând
timp şi răbdare
chipului ce nu avea
o formă regulată.


Se descoperea

   



În pâlpâirea palidă a flăcăruii,
atins de razele lunii pline
într-o infinitate de forme,
se descoperea... singur.

vineri, 28 ianuarie 2011

Scăldare

  



Pe drumul şerpuitor
încă neterminat,
din somnul adânc
se ivea fierbinte
o inimă de piatră
rămasă nerostită
şi-n ritmul mişcării
umărului şi al mâinii
începea să-şi scalde
trupul obosit... în soare.

Realitatea iluziei





În crearea iluziei
din cuvintele
ce se revărsau
în ochii
strălucind ca jarul
din secretul dezvăluit
în lumina amurgului
cu vocea
plină de încântare,
cocoţat
pe treptele răcoroase,
cioplea...
realitatea completă.

Fără sfârşit





Ochii
se plimbau aiurea
încercând
să formuleze în cuvinte
gândurile
ce se înghesuiau
în cap.

Fără sens
(cuvintele)
se formau
pe buze involuntar
din amintirile vagi
ce se amestecau
fără sfârşit.

joi, 27 ianuarie 2011

Gândind...





Într-un haos de emoţii
de o simplitate autoritară,
în timp ce orele treceau,
începea tăcut
să schiţeze figura ghemuită
în timpul tăcerii,
gândind...

Retrase... chipul

   


Cu un fel
de admiraţie înciudată
în buzele
despărţite
într-un zâmbet,
a tras adânc
aer în piept
într-un colţ ferit
de-un freamăt
abia perceptibil,
ţintuit.

Cu respiraţia normală,
în paşi grăbiţi,
îşi retrase chipul.

Însufleţire





Gânditor,
asista în tăcere
într-o aşteptare încordată.

Spunea
lucruri indiferente
dintr-un gând
ce nu-l putea opri,
plutind
într-o cădere liniştitoare
cu o însufleţire nervoasă...

miercuri, 26 ianuarie 2011

Timpul suspendat




Simţea
un fel de exaltare
copilăroasă,
de năvală de tinereţe
şi toate drumurile
îi erau deschise
în mintea lui.

Îl găsea nepregătit.

După câteva clipe
de încordare
ca să prevină
lacrimile,
rămase nemişcat,
cu o privire uimită
suspendând...
măsura timpului.

Propria imagine

     

Din neclintita
lui tăcere,
plutea
aceeaşi expresie
de atenţie
oprită în loc.

De prea grăbite,
într-o singură clipă,
imagini
dintr-o lume trecută
se prăbuşeau
sub pleoape.

Îşi auzea
tâmplele zvâcnind
sub o furie ascunsă,
ca o mustrare tăcută
că nu trecea
prin ochii lui...
propria imagine.

marți, 25 ianuarie 2011

Vibra liber



Tăcea
cu aceeaşi
intensă nelinişte
şi privea în faţă
imaginile
cuvintelor gândurilor
cum treceau...
prin el.

Cu un gust
de somn
într-o expresie
de mare odihnă,
vibra în adânc
un om fără amintiri,
un om liber.



Freamăt regăsit

      

Cu strigăt
de surpriză
într-un freamăt
încă nestârnit,
cu o ultimă voinţă
de a se rupe,
cu un gest
de reîntoarcere
la viaţă,
se regăsea…

Desprindere



Să-şi adune
părul la tâmple
fără o tresărire,
poate absent
cu aceeaşi mişcare
de surpriză,
se desprindea
într-un cerc luminos
de intimitate,
singurătatea...
din care coborâse.

luni, 24 ianuarie 2011

Tăceri

  

Tăcerile
încă vibrau,
le purta pe toate
fără zâmbet
cu glasul mărunt,
copleşit,
cu ceva întrebător
în glas...

Legături desfăcute

       

Când seara
grăbea pe urmele lui,
cu părul răsfirat
pe tâmple
trecea buimăcit, surd
să privească în ochi
legături desfăcute
din memorie.

Fără trecut

      

Se simţea fără trecut.

Îndrăznea
să închidă ochii
fără schimbări subite
de direcţie,
într-o bruscă
senzaţie de eliberare.

duminică, 23 ianuarie 2011

Margini



Peste un ocean de gânduri,
arăta lucruri pierdute
cu privirea aţintită
într-o tăcere încordată.

În senzaţia de neant
din care ieşea,
era un tumult
din care se ridica
doar să-şi recapete
răsuflarea.

Părea că măsoară distanţele.

Aştepta cu respiraţia tăiată
într-o fracţiune de secundă,
întoarcerea din necunoscut.

Fusese la marginile vieţii.

Acordul

       

Trecea fără urmă.

Într-o grabă isterică,
era ceva serios şi împăcat
în toate mişcările lui
cu o privire adâncă,
întors înspre gânduri.

Revenea
la tăcerea lui de piatră
cu mişcări rare
într-o răbufnire surdă
de strigăte si chemări.

Era într-un fel de predare.

În tăcerea
ce părea că merge
până la marginea lumii,
era un acord
între el... şi el.

Cădere ritmată

   

Subite
schimbări de lumină
şi umbră
treceau abia simţite,
neaşteptate
de expresia ochilor
ce păstrau
o sclipire de tinereţe
în sufocările
şi tresăririle nervoase
când lovise
coarde oprite
din căderea lor ritmata...


sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Zarea... închisă



O auzea cum gâlgâie
într-o nesfârşită tăcere.

Cu o senzaţie de încleştare,
privea cu o neputincioasă fascinaţie
cum poarta era închisă
şi se lovea de piedici neaşteptate
în seria... de gânduri.

Suspendare



În dezordonata lui bucurie,
ieşea fără răsuflare
într-o singură clipă
cu o mişcare încremenită de flux
încercând să suspende orice gând
cu ochi... neexpresivi.

Ironie



Întors
din depărtate gânduri, parcă
puţin şters de vreme,
trecea peste figura lui.

Rătăcind
printr-o mai adâncă noapte
în ameninţarea cuiva nevăzut,
în zâmbetul lui ironic,
făcu un gest... cu mâna.

vineri, 21 ianuarie 2011

Fără apăsare

   

Cu un fel
de întârziere,
ora rămase
câteva clipe în prag
ca într-o nouă cădere.

Fără apăsare,
cu lacrimi fierbinţi
pe degetele înţepenite
avea o neaşteptată
siguranţă de gest
pe care
nu o gândise niciodată.

Fără zgomot



Readus la trezire,
privea pe furiş
ca printr-o pânză.

Întâlnea fără să vrea,
privirea rece de acolo.

I se părea
că noaptea nu avea ore
şi plutea… fără zgomot.

Nu trecea...



Cu o privire vagă
se vedea cu o absurdă precizie
într-o umbră plumburie.

Cădea fără plutire
cu direcţia pierdută
într-un foşnet subţire.

Ar fi simţit gândul lui întreg
prin vasta încremenire,
dar nimic nu trecea…

joi, 20 ianuarie 2011

Măsurat

  

Simţea
trecând prin el,
aceleaşi figuri agitate
fără tranziţie de gânduri.

Sub pleoapele închise
îşi roti privirea înapoi.

Privea în întuneric,
asculta fără împotrivire,
vorbea... măsurat.

Golit

  

Golit de orice amintire,
tresărea străpuns
de figuri şterse
până departe în privire
într-o acţiune cambială
fără niciun gând.

Glasul surd

   

Cu o vagă
amărăciune pe buze,
glasul surd redeşteptat
din calmul de până atunci,
cu neaşteptate lacrimi în ochi,
cu puţină nedumerire
într-o nedefinită
expresie de copilărie,
cu un sentiment nedesluşit
de întârziere,
avea gust de trezire amară.

A rămas fără gânduri.


Zâmbet ceţos



Încercând
să alunge gândurile,
asculta cu încordare
o rumoare
continuă de şoapte,
aruncând o privire grăbită
începutului de zâmbet... ceţos.

Se întâmpla

     

Minutele se scurgeau încet.

Minţit
până departe,
privea fără să răspundă,
imposibila reîntoarcere...
spre trecut.

Venea din ploaie
cu un gust de trezire
tulbure din somn.

Se întâmpla să se trezească noaptea.

Nerostite

    

Ameţit
de încordare
privind mereu
în sus
cu ochii
adânciţi de nesomn,
incapabil
să articuleze o vorbă,
cu o linişte potolită,
cuvintele
rămâneau... nerostite.


miercuri, 19 ianuarie 2011

Mascare

  

  mascheze
neliniştea
cu o clătinare obosită,
din cap,
arunca o privire grăbită
cu expresia
de căutare încurcată.

Deschidea
uşor buzele
cu oarecare neglijenţă,
rămânând pironit
cu un surâs… aburit.

Gestul lui



Înecat
sub un val
de indignări
umblând năuc
pe străzi,
asculta
fără curiozitate
departe, în adânc
gestul lui slab
ce îl oprea...

Rotire lentă



Părea un afluent
rătăcit pe drum.

Neobişnuit să înfrunte
privirile intrigate,
din neatenţie
sau indiferenţă
cu răsuflarea tăiata,
într-o tresărire nervoasă
de spaimă şi de speranţă
cu o mişcare măruntă,
tresărea
la gândul insuportabil
în rotirea lentă
a amintirilor.

Dincolo de ele

    

Primea
cu uşurinţă
dintr-o adevărată
neputinţă
de a uita,
o sumă
de gesturi mărunte
ce păstrau
un aer particular
dincolo de ele.

Ecouri

    

Întoarceri subite de privire
răsăreau deodată în vorbire
ca nişte gesturi obişnuite.

Se jena de repeziciunea
cu care îşi pierduse
cu totul intimitatea
şi aştepta o impresie
să schimbe câteva cuvinte
cu puţină nepăsare în succes.

I se păreau neliniştitoare
ecourile dintr-o viaţă
pe care n-o cunoştea.

Nepăsare amuzantă

    

Cu privirea nedumerită
se ridica cu zgomot
să privească mai departe
aducând o undă de mister
din primele timpuri.

Cu ultimul surâs
trecea-n cuvânt
o taină
să cutreiere nopţi întregi
cu un fel
de nepăsare amuzantă
în fiecare privire
îndelungă şi străină.

marți, 18 ianuarie 2011

Obiect... fără nume

       

Deşi în şoaptă,
vorbea cu aprindere în treacăt
după o zi întreagă pierdută
cu figura ştearsă.

Buimăcit de soare,
doar fruntea ridicată
îi aducea
puţină inconştienţă
atât de absentă,
temându-se
de tăcerea lui.

Îl ajuta să regăsească,
deşi pierduse întreg interesul,
un obiect... fără nume.

Dezordine copilăroasă

   

Ascuţită suferinţă.

Din primele timpuri,
indiferent şi pierdut
se căznea
să reconstituie
fiecare detaliu
din depărtata zi
ce revenea
serios în privire
cu imagini
din aceeaşi...
dezordine copilăroasă.

Rămase o clipă pe gânduri.

Suprimare

      

Să poată retrăi
momentul exact,
se pierdea
în mulţimea
acelor figuri... nesigure.

Cu întâiul
cuvânt schimbat,
se oprea intimidat
de bătaia regulată
al gândului... ce-nfiora.

Nu se mai auzea decât
tăcerea acelei nopţi
suprimată...
în memoria lui.

(Ne)spuse

       

Erau
distanţe de netrecut
cu figuri indiferente
ce se refugiau
aruncând
un cerc alb de lumină
din cuvinte fără întoarcere
simple şi irevocabile
în singurul gând care speria
şi trezea din senin
lacrimi retrase grăbit
într-un ritm cât mai nesigur
al unor lucruri
ce n-au fost spuse.

Ciudăţenia situaţiei



Într-o lume necunoscută
cu trăsăturile devastate,
observa... ciudata situaţie.

Dezordine morală

      

Distanţe
de netrecut
într-o penumbră
protectoare,
sporea
senzaţia de nelinişte.

Se temea
de dezordinea... morală.

luni, 17 ianuarie 2011

Tresărire



Arunca,
primind
fără gratitudine
mângâieri,
întâia privire
asupra...
lumii.

Nemairecunoscând
priveliştea, tresări...

Frunte ostenită

    

În gestul
neterminat
cu surâsul pierdut,
privirea
nu priveşte... nimic.

Oprind
gândurile,
doar
bătăile inimii
răspund
departe
să poată
odihni
o frunte... ostenită.

Developare



Într-o
linişte neaşteptată
a developat
o imagine
undeva
dincolo de conştiinţă,
în camera obscură
a memoriei.

Sincopa

          

Şi-a adus aminte întâmplător…

Privea fără strigăt
cu aerul nedecis,
o farsă
a memoriei goale
în nemişcarea ei
silindu-se
să nu se gândească
la nimic.

Ar fi vrut
în scurta sincopă
a conştiinţei,
să reţină
imaginea… pe retină.

Pagina albă

   

Într-o tăcere încremenită,
glasul cădea de sus.

Ochii se dilatau exagerat
într-un îndepărtat
gust de tristeţe
cu imagini inutil reprimate,
surprins
în această nesimţire binefăcătoare
cu un efort de atenţie
desenat.

Se trezi umblând
pe o nesfârşită… pagină albă.

Încercare



Într-un
gust confuz
de lacrimi neplânse
cu subtile
străpungeri de lumină,
cu glasul surd
încerca
să oprească
şirul dezordonat
de gânduri
din bătaia…
tâmplelor.

duminică, 16 ianuarie 2011

Incomodă impresie…



Ar fi vrut
să privească în ochi
cu o indiferentă ridicare
din umeri,
şoaptele unei vieţi
pe care nu o cunoştea.

Arunca o lumină uşor ostenită,
obosit de aşteptare
şi simţea în propria fiinţă,
ridicarea clipei
ce se desprinsese.

Incomodă impresie…

Alunecând



Nu încerca nicio mişcare.

Se încorda să audă
într-un efort de atenţie
silindu-se
să pătrundă cu auzul
în imaginea depărtată
din oglindă.

Trăsăturile
fugeau nesigure,
nespus de straniu
sub un surâs vag
cu bătaia măruntă
a pulsului
să redea aerul
de neglijenţă.


Cu un zâmbet
care flutura în întuneric,
tăcea cu încăpăţânare,
absent.

Privea fără curiozitate
mai departe, lung
în gândul
ce nu-i deştepta
nicio grabă,
alunecând
într-un fel de somn.




… de neînţeles



Era atât de liniştit.

Privea cu atenţie
amintirea inconştientă.

Cu privirile întunecate
număra ore goale.

Se scufunda
în vise… de neînţeles.

Faţa umană



Într-o realitate
înceţoşată, imaginea
se tulbura pe nesimţite.

Nimic nu oferea
un statut definitiv.

Cu o scânteie
de triumf în ochi,
un freamăt viu răzbătea
cu un aer nevinovat.

Apărea
mereu visător
să-ntoarcă spre el
o faţă umană.


Lume fantomatică



A trecut o clipă
peste orele goale
încărcate de gânduri,
lipsite de umbre şi lumină
cu privirea umedă
şi fruntea plecată.

Când viaţa
curgea în jurul lui
era prizonier, trăia
într-o lume fantomatică.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Să citească…



Cu apa
gâlgâind
surdă în urechi
avea senzaţia
unui fel
de siluire figurată.

Se pierdea de bunăvoie
între lucruri mărunte.

Cu o lene vizibilă începuse
să citească… timpul.

Felia de zi



Nu-l apăsa golul din jur.

Îşi pierdea suflul
în gândurile vagi
şi nu ştia
ce cuvinte
aveau să fie spuse
când totul era înfundat,
fad.

Devenise aproape insensibil
la obişnuinţă.
…………………………….

Ploaia se scurgea
într-o felie… de zi.

Un freamăt



Cu figura
lipsită de expresie
într-o lume incoerentă,
auzise
respiraţia regulată
a minutelor
ce parcă
îşi încetiniseră
curgerea.

Începuse
să îl învăluie
neliniştea
în universul nemişcat
unde,
lipsit de contact
să îşi umple timpul
când mintea
îi era limpede.

Un freamăt de viaţă…
pătrunsese.

Încă…



Între
cuvinte obişnuite
pătrunsese
cu paşi şovăitori,
un sunet înfundat
ce amintea
de privirea rece
a imaginilor
sosite din vis,
alungând
gânduri neprecizate,
încă…


Singurătate



Pentru o clipă
cu ochii ieşiţi din orbite
într-o privire fixă
cu trăsăturile împietrite,
respira zgomotos.

Cu faţa învăluită
într-o senzaţie ciudată,
se simţea golit.

Nu cunoscuse… singurătatea.

vineri, 14 ianuarie 2011

Abordare închisă



Revedea
cu pleoapele strânse
întreaga fiinţă
şi lacrimi îi tremurau
la marginea genelor.

Abordase o figură dezgustată…

Stătea pe gânduri
să se închidă într-o tăcere.

Ezitare



Simţea nevoia
de-a se reîntoarce la viaţă.

Când încă
nu se împrăştiase întunericul,
biciut de stropii reci,
avea un moment de ezitare
să se arunce în mulţimea
suitelor de imagini.

Ploaia… cădea.

Tăcere



Cu mişcări
abia perceptibile,
fără umbră de mirare,
se măsura în tăcere.

Părea că se condamnase
la amuţirea… absolută.

Un zâmbet



Cu o sclipire fugară
din privirea fixă,
păstrase acelaşi surâs
mişcându-şi buzele
în faţa  meandrelor vieţii.

Schiţase… un zâmbet.

joi, 13 ianuarie 2011

Aţipire



În subita linişte de afară
cu un surâs vag pe buze,
rămânea premeditat nemişcat.

După câteva minute
de aparentă indiferenţă,
împietrit preţ de o clipă,
lăsase să-i scape din mână
invadând totul,
întunericul şi tăcerea.

Conturat într-o deschidere îngustă
printre pleoape,
întredeschidea ochii
supus unei mişcări lente.

Lăsa impresia că aţipeşte… mângâiat.

Implorare



Cu gândul
de a se pierde,
faţă în faţă
cu durerea lui surprinsă,
umbla fără ţintă
incapabil să gândească
în liniştea aparentă
a vorbelor.

Pe o margine a realităţii
trezit din adâncuri,
se descoperea în sfârşit
privind
cu o curiozitate neascunsă,
buzele ce se jucau
cu un surâs neterminat
în mângâierile timide
să întârzie clipa
într-un fel de implorare.