Despre mine- "GLASUL CUVANTULUI"



             Era undeva pe la începutul verii lui ‘84 când am aşezat primele cuvinte pe hârtie şi până-n ’98... am tot aşezat. Le înjghebasem în aşa-zise patru cărţi.
       În septembrie 15, în jurul orei 08.05, 2003, am fost puţin pe... dincolo (un accident de maşină soldat cu comă totală, parţială; amnezie totală, parţială; operaţie creier partea dreaptă; fractură femur-şold stâng; torace stâng deplasat dreapta; muşchii braţului stâng franjuraţi), ... dar nu mi-a plăcut şi m-am întors...
             
            Pe dincolo

Am fost o vreme
pe dincolo. Era frumos,
dar prea linişte
şi eu prea zgomotos.
Am hotărât să mă-ntorc
în liniştea mea
şi-n zbuciumul... lumii.
         
       
 În urma mai multor discuţii, „vinovată” de decizia „de a mă scoate pe piaţă” într-o carte - „Cuvinte-n necuvinte” -  şi a-mi aduce aminte că am trecut şi eu prin băncile literelor, se face d-na DENISA POPESCU MARTIN.
Cartea este marcată de patru capitole reprezentând părţi din aşa-zisele mele cărţi anterioare şi i-am făcut botezul de ziua mea - 31 octombrie (2004).
În urma altor discuţii cu aceeaşi d-nă DENISA POPESCU MARTIN, a apărut în septembrie 15 - 2005 (a doua mea zi de naştere), placheta „Întoarcerea-n cuvinte” care, deşi nu e structurată pe trei capitole, vizibil sunt trei părţi: o parte - poezii ce nu intraseră în prima carte, o parte din poezii de prin trecut „recondiţionate” şi o a treia de după revenirea mea.
               A urmat iar o pauză de ani.
            În mai 2007, plecat cu „scârbiciul” la un training de specializare în Germania şi Austria, îmi puneam pe hârtie gândurile fiecărei zile petrecute în depărtare - 76 zile - „Plimbare prin cuvinte”.
          


În toamna lui 2009 am (re)cunoscut pe d-na DORINA LITRĂ şi în discuţiile zilnice purtate, în ianuarie 2010 s-a făcut „vinovată” de întoarcerea mea pe hârtie. Aşa a început şi luat naştere manuscrisul „Pierdut în cuvinte”. Fiind... pierdut... eu, nu puteam să-i dau alt simbol decât 75 poezii - anul meu de naştere.
          A început să ia naştere manuscrisul „Regăsirea din cuvinte”- 63 poezii - adunarea zilelor de naştere ale membrilor familiei mele    (DANIELA - soţie, DAVID IOAN şi MARINA ILEANA - copii) şi/sau 9 ani de căsnicie - 7 fiind ziua legământului meu.
    Se pare că nu terminasem tot ce aveam de spus, căci după... Regăsire m-am simţit „Liber printre cuvinte” -  47 poezii (zilele de naştere ale copiilor adunate şi/sau ale soţiei şi a mea, coincidenţă sau nu).
Am început şi „Gândul cuvintelor” cu un număr de 70 poezii, având simbolistica celor 10 ani de căsnicie, numărul zilelor de naştere ale familiei mele începând din/cu ziua a 7-a şi/sau a 7-a carte-manuscris.
      

Mă aşteptam să urmeze o pauză, cel puţin pentru a mă reîncărca, dar...gândindu-mă că prima carte avea patru capitole ce reprezentau cărţile-manuscris anterioare, am început „Glasul cuvântului”, care să fie formată din 6 capitole şi 110 poezii, capitole ce poartă numele şi însumează cele mai importante numere pentru mine: 16 - ziua soţiei, 31 - ziua mea, 7 - ziua legământului, 29 - ziua băiatului DAVID IOAN, 18 - ziua fetei MARINA ILEANA şi 3+6 - anii de naştere ai copiilor.
Şi iată că pe 13 ianuarie 2011 s-a împlinit 1 an de când prăpădesc hârtia cu mâzgălelile mele.
       Acum.... o pauză.
 V-am scris „despre mine” acum la sfârşit, nu pentru a  obţine anumite păreri, sentimente, opinii, comentarii care oricum, în artă cel puţin, sunt legate strict de subiectivism - place sau nu, dar şi pentru a vă mulţumi tuturor celor ce aţi trecut pragul paginii mele şi m-aţi citit, fiind şi un răspuns la întrebările unora dintre dumneavoastră legat de cum privesc eu scrisul acum, de modul


meu de a scrie, simţi, percepe şi transpune, iar că acum sunt în ipostaza în care, da, 28 ani am învăţat să trăiesc, de 7 ani am început să conştientizez că trăiesc pentru a... muri.

                       
 Mă trec

Mă trec
Asta-i ştiut de mult,
Dar cum ?
Vă rog pe voi să-mi spuneţi cum.


                   
Vă mulţumesc şi vă iubesc.