duminică, 11 decembrie 2011

Întinerire?!...





Începea
să încărunţească

la tâmple.

Urmărea neliniştit
cu ochii minţii,
disperarea

timpului irosit.

Simţea
zvâcnirea fricii
şi arbora

o umbră de zâmbet

scuipând cuvântul,

lăsându-se epuizat pe spate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu