se plouau în gură
după ochii
stabiliţi
ca şi oglindă
de aproape o săptămană
în statul-nestatul
pe patul-scaunul
aflat la capătul
trupului în (re)animarea
sufletului.
Aştept
oglinda ochilor
să se umple
de lacrimile cerului
să mă pot odihni înnotând
până la capătul lumii…
pluta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu