Mintea îmi era mută când sufletul a mâzgălit primul sentiment.
Ochi pe care nu-i cunosc, de stele, şi glasuri care devin ale mele
ca să strângă din carnea umerilor mei rotunzi, nesfârşit, alungit
după crâncena luptă viitoare, căci somnul e fatal
cocoţat din vele pe catargul invizibil,
peste aleile ce răsfirate se rătăcesc în înalt,
am strigat cu disperare din suflet şi din mine:
Unde-l voi găsi pe cel pe care l-am uitat?
Bibliografie : Ucenicii vrăjitori - vol. 2,
Editura Paralela 45, 2002
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu