Au aşteptat
noaptea-n care
mulţimea nu era pe lângă El.
L-au luat
şi pe ascuns
la Ana L-au dus,
cu uşile-nchise
învinuiri să-I găsească,
au căutat.
Predicile Lui, mulţimii,
i-au deranjat,
mărturii
şi cei doi martori
n-au găsit,
procesul public
n-a avut loc
şi dup’o adâncă palmă
a unei gărzi,
la Caiafa,
procesul ilegal
a continuat
în tactici de incriminare
şi blasfemii
considerate
la moarte
El
a fost condamnat.
De aviz
de guvernator, nevoie aveau
şi-n faţa lui Pillat L-au dus,
sub acuzaţii
în instigări, dări către Cezar,
mulţimea să nu plătească.
Întru răspunsul la întrebarea :
« Eşti tu regele iudeilor ? »,
Pillat şi-a (re)confirmat
conştiinţa că judecă
un
dar de frica
împăratului de atunci,
Tiberiu de la Roma,
în practică a pus
obiceiul din ziua de Paşti :
mulţimea să aleagă
dintre doi tâlhari
care va fi eliberat…
Decizia în final,
spălându-se pe mâini,
a luat :
Iisus va fi crucificat!
Doamne, iartă-ne!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu