Şotronul vieţii

 
Adâncul
rugului aprins,
luminat e

de scânteia speranţei
zilei de mâine
din necuprinsul
zilei de astăzi albastru
coborât în negura de ieri

şi joacă şotronul
în forma crucii
cu pietre aruncate-n numărul
clipelor
ce ne cuprinde
mai devreme
sau
mai târziu pe toţi

în unu,
în doi,
în trei
până la nouă
încercând întoarcerea

copilăriei
când prea târziu

e

să ne cerem iertare
şi păcatelor noastre…