Vestea

În faţa
mormântului gol,

cutremur mare
s-a pornit,

paznicii,
Mariile
s-au speriat,
dar,
din cer,
în fulger,

un înger alb
s-a pogorât,
pe toţi i-a îmbărbătat,

Vestea mare lor le-a dat:

Iisus,
cum a zis,
a înviat
şi-n Galileea a plecat
să se-ntâlnească,
să vorbească,
Iubirea

să propovăduiască
discipolilor Săi

în lumea largă
s-o împartă,
nouă

să ne-o împărtăşească.

Amin!