Învăluit
în întuneric
îşi ascundea timiditatea
sub sfidare.
Revenise, parţial, la viaţă.
Într-o expresie nouă
interpreta vorbe vagi
să reconstituie trecutul.
Cu simţurile
acutizate,
trupul lui nu ţipa,
doar...
arunca câte o ocheadă
printre gene
în tăcerea impusă
de tic-tacul ceasului.
Răguşit şi strangulat
îşi căuta cuvintele
pipăindu-le pe întuneric...
Se ruga în tăcere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu