vineri, 8 iunie 2012

Strigăte de bucurie





Zgâlţâit cu putere
într-o învălmăşeală de gânduri
ce se ciocneau unul de altul
cu inima chinuită,

se descoperea mai bolnav de dragoste
cu ochii adânciţi ce-şi pierd lacrimile

făcând să i se rostogolească
vorbele din gură,

înaintând la lumina felinarului
din închipuirea minţii sale simple,
cufundat în serenitatea cărunţiei sale,
sfredelind cu ochii

în stare să fixeze fără o expresie
noaptea ce nu era vântoasă,

nu intra cu aer umed şi îngheţat
să aprindă mintea care de dimineaţă aţipise.

Izbucnea în strigăte de bucurie…