Întors spre el însuşi,
nu ştia ce gânduri ascundea…
cu capul atârnând
şi ochii închizându-se
a căzut sfârşit
într-o amorţeală plină de frământ,
chinuit de patimi neîmplinite
din aerul ce bubuia asurzitor
cu un suspin de uşurare
şi-a mişcat buzele
plesnind pe neaşteptate
zgomot
surd,
neîntrerupt.
Pătrunzînd în spaţiul dreptunghiular tapetat cu frumoase acorduri fine ale valsului, citind cu nesaţ minunatul poem, superb, mă întreb cu o mirare nedesimulată, reală, oare cineva mi-a citi
RăspundețiȘtergeretrăirile, simtirile şi le-a aşternut pe undele din eter, ca apoi să-mi cadă sub ochi sensul lor,....No coment.
no coment pentru cuvinte OM si multumesc ca te regasesti in ele, scopul initial si final al fiecarui scrib, o zi minunata, Marius
RăspundețiȘtergere