AŞTEPTARE

Aşteptarea… cea mai grea dintre clipe, dar şi cea mai frumoasă când aştepţi pe cine/ce trebuie. * Ocaziile apărute pe/în drumul vieţii, sunt porţi/punţi/ferestre/uşi spre întregirea-ţi (oportunităţile pierdute nu-ţi vor spune decât că nu erai pregătit pentru pasul următor)… * În fiece sfârşit, tânjesc după un alt început… * Speranţa - în vuietul tăcerii, strigătul luminii… * Contemplare – defilarea imaginilor adâncurilor de nepătruns. * Agonia aşteptării – groaza cuprinsă în/de bucuria conştientă a clipei… * Jena – răspunsurile (nespuse) din încordarea umerilor, plutesc în aer. * Orizontul ţi-e dat de privirea cu care te uiţi la el… * Aşteptare interminabilă – limbile ceasului în tortura gândurilor. * Din lacrimile sufletului, întotdeauna (se) naşte mărgăritarul - Speranţa. * Ca să ajuţi pe cineva, trebuie mai întâi (să înveţi, înţelegi) să te ajuţi pe tine.