COMUNICARE

Cuvintele sunt… efectul gândurilor noastre, fie ele rostite sau scrise sau… nu. * Arma necuvintelor dintre rândurile cuvintelor, e mai puternică decât orice armă… * Ca să aibă loc… comunicarea între oameni, trebuie să existe cel puţin un punct comun… de legătură între ei…, la măcar unul din nivele - suflet, minte şi trup (non-verbală) - EMPATIE. * Vorbele cu efect imediat la fel de uşor şi pleacă. Cu efect întârziat însă… durează mai mult decât viaţa unui om. * Scuzele cerute în momentele ce nu par a le fi atribuite, te scapă pentru atunci când nu poţi/vrei/trebuie să ţi le ceri… mai ales între prietenii de suflet şi nu contează pentru ce atâta timp cât există un motiv sau motivaţie. * Într-o comunicare, dialog, înainte să vorbeşti, trebuie să înveţi să asculţi. * Şoapta – gândurile alergate în tăcerile lungi din sângele năvălit în obraji. * Nestăvilire – rostogolirea vorbelor din gură într-o învălmăşeală de gânduri. * Joc de cuvinte – plăcerea ridicolului produs amestecului de/din materie. * Cuvinte amânate – întoarcerea-n timpul unui zbor însângerat de amintiri. * Vibraţie – întunericul deplin înăbuşit de obişnuinţă, trimite valuri mărunte-n colţul pleoapelor spre trofeul suspendat… lumina. * Un vocabular indiferent de forma/culoarea lui, dar folosit cum, când şi unde trebuie, te face mai domn/doamna decât orice… elevare din spatele „siropurilor”. * Semnul întrebării – mărturisiri care vin simţindu-te în continuare… singur.