joi, 14 octombrie 2010

Iluzia gândului




Eram singur printre gânduri.
Priveam
focul mutând umbrele
în apa învolburată a vremii...
Îmi pâlpâiau
neliniştile sufletului,
zburând asemenea păsărilor
către nemărginire - singur.


2 comentarii:

  1. La toate le lipsea ceva,dar acesteia nu mai am ce sa-i adaug...m-a ravasit si m-a restructurat...

    RăspundețiȘtergere
  2. Inceput si sfarsit in singuratate. Ca si in viata : pasim singuri intr-un taram necunoscut, plecam singuri spre un alt taram necunoscut.

    RăspundețiȘtergere