Liber printre cuvinte
Reflecţia stării de sine
luni, 4 octombrie 2010
Şoapte în timp
Să nu mă uiţi
iubita mea târzie,
aşteaptă-mă…
eu plec să mor puţin.
Un comentariu:
aniram
4 octombrie 2010 la 18:46
Aşteapta-mă, deşi eu plec ... Tandreţe şi durere în acelaşi timp.
Răspundeți
Ștergere
Răspunsuri
Răspundeți
Adăugați un comentariu
Încărcați mai multe...
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Aşteapta-mă, deşi eu plec ... Tandreţe şi durere în acelaşi timp.
RăspundețiȘtergere