Ţi-aduci aminte că exist
Pe puntea îngustă a vieţii
Licărind ca o palidă stea
Şi udând cu lacrimi ultimul sărut.
Am ridicat castele de soare
Din stelele de mare de pe fund
Şi-n sipetu-nchis cu lacăt greu,
Îmi vei atinge-n treacăt braţul meu.
Îndatorat de-aici şi până la cer,
Mă căznesc cu visul gândurilor pline
De lacrimi calde pe frunzele uscate
Să-ţi oglindeşti privirea-n ochii... mei.
Bibliografie : Dansul Salomeei,
Editura Pământul, 2006
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu