Pe Calea albă a Laptelui coboară
în casa mea o noapte de noroc
s-aprindă dinspre marea mişcătoare
în carnea-mi arsă de păcate,
lângă ochiul pădurii
gol al bănuielii luminat altadată,
când, poetul smulge din umărul îngerului,
spiţa seminţei de somn
ce încă luceşte în oasele verii
întâmplându-se stingerea sângelui grai
din imaculatul crin în putrezire
a gândului care mă doare,
mângâind ţărâna
în nemiloasa lume-ntâmplătoare.
Bibliografie : Sub roţile ursei,
Editura Paralela 45, 2001
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu