marți, 19 aprilie 2011

ION CINCĂ




Dintre toate zidirile mişcătoare
De apa curată şi rece,
În coacerea pământului muma
Să se facă baladă...

O dragoste-n vâltoare mă răsfrânge
Pentru muncă şi cânt.

Şi mă rotesc cu soarele de mână
Şi odată cu respiraţia pământului
Şi dragostea îşi vede-n apa sării.

Şi lacrimile coarnei, mătănii în dantură,
Cu cerul rostogolit peste buze,
Cu greutatea rădăcinilor în cârcă
Cu trupul strivit, plătit-n soroace
... ca o rugăciune.













Bibliografie : Umbra pentru copaci,
Editura Litera, 1978