Liber printre cuvinte
Reflecţia stării de sine
luni, 17 ianuarie 2011
Frunte ostenită
În gestul
neterminat
cu surâsul pierdut,
privirea
nu priveşte... nimic.
Oprind
gândurile,
doar
bătăile inimii
răspund
departe
să poată
odihni
o frunte... ostenită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu