În lunga partidă de tăcere,
îşi urmărea conturul trupului.
Umbrele deveneau neprecise în jur,
în tresărirea pupilei
ce urmărea în gând
să-şi întoarcă faţa
spre drumul care nu ştia unde duce.
Rămase aşa cum era.
Timpul trecea uitător
şoptind din când în când
fără emoţie aparentă,
un cuvânt aruncat întâmplător.
Pierduse obişnuiţa… ceasurilor calme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu