Tata vine în veghea şi-n nopţile mamei
sub umbrela de gheaţă,
în fragede gesturi
pe frânghii
nedeschise ale lumii,
fără hrisoave de trecere
înspre dreapta sau stânga,
carcasa din fierul primit de la zei
în timpanele cubului
din câte vremuiri,
când zidirea de carne se năruie.
Înger de lut rămas neterminat
din tânărul templu,
spre locul fulgerat de-nchinăciune…
Bibliografie : Rana verde,
Editura Zodia Fecioarei, 1999
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu