duminică, 3 aprilie 2011

GEORGE BACIU






Înmuguresc deasupra cerului
cuvintele urcând înspre tăcere,
iar libertatea capată luciu…

Buzele inundate de cuvinte
sinucise în pleoapa clandestină a memoriei,
în osteneala aşternutului,
desfigurează legenda imperiilor de iarbă
prin încheieturile pământului
încă nenăscute,
înnoptând pâlpâirea rugăciunii
ca o cruce cu aroma spre cer.

Atârnând între dimineţile ochilor,
de parcă zilele s-ar soarbe
în strungăreaţa sânului, cuvintele respirau.













Bibliografie : Gânduri de la marginea lumii,                 
Editura  Rottarymono &Rotarexim, 2010