Lunecând
prin inelele nunţilor mele
etern atârnate,
simţeam cucuta
încruzită-n cerul gurii
şi ideile neostelare
în dansul cu picioare - în luna
peste străzi îmbătate
cu geamătul pianinei de abanos,
încât de cele mai multe ori,
mi-am înălţat cuvintele
cu gândul la insulele plutitoare,
la sânii brumaţi de vechi sărutîri
din parantezele etern ne-nchise,
sorbind spasmodic suflarea din vene
intr-o iluzie ascunsă.
Bibliografie : Patimile pianinei,
Editura Nouă, 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu