Giulgiul

L-au înălţat

pe Cruce

sus

şi-au pus la stânga şi la dreapta Lui
câte un tâlhar
ce-ar merita să-ndure
chinuri lungi
şi biciuri
şi aruncat în hăuri.

Dar El,
iertat-a pe amândoi
când unul se căii
şi-n Rai cu El

p-acela îl luă…

Stropind
în jur furtună
şi tunete urlând,
puhoiul cel de lume
s-a speriat,
fugit-au încotro văzut-au ochii

şi L-au lăsat
pe al lor Iisus

răstignit pe Cruce.

În dimineaţa ce-a urmat,
Maria- mama sa,
de pe cruce jos l-a dat,
cu mir sfânt
pe trup L-a uns,
sub lespezi

L-a înmormântat.

Şi-a venit a treia zi
la El ca să se-nchine,
dar lespedea de pe mormânt,
era deoparte dată

şi doar

Giulgiul

cu chipul Său imprimat,
mai era.

Învelea o piatră…