Totul curgea.
Răsar prin ochiul dimineţii
din când în când,
amintiri cu unghii pătrate.
Se auzea un foşnet.
Rotunde, ascuţite,
stelele îşi trimiteau
pe buza pământului cu urme de paşi,
ultimele raze
ce nu se mai întorc niciodată.
Zorii zilei se prelingeau,
se stinge ultima clipă de ploaie
inundată de o lumină blândă.
O vreme, nu am înţeles de ce
reflexele calde,
întrebările rămâneau cu tâmpla lipită.
Răspândeau pace şi liniste
în bătaia inimii tale.
Întunericul se cuibărise în unghere,
priviri înainte şi înapoi rostesc
printre valuri de transpiraţie
ce doar tremurul pleoapelor deschise
din respiraţia ce devenea tot mai precipitată,
poate culege îmbrăţişând,
fericire înlăcrimată.
Rămân în azi
ultima pregătire,
răsar în mâine
pentru un somn îndelungat.
Dacă uit mersul, bat din aripi.
Linişte…
Gia Ionaşu/Marius Iulian Zinca- Cuvinte/Linişte- fericire inlăcrimată, duet 1 la 1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu