Zâmbind împreună

Vom aştepta împreună

ameţiţi uşor de melancolia mistică,

nopţile de primăvară.

Furam,

auzeam

cum zbârnâiau corzile

pe primul ram ce va înflori

în claviatura inimii.

(Vom pătrunde întunericul

când şi când

ca o singura umbră).

Pierdeam

privind în adâncuri,

escaladând zidul străin

dintre anotimpuri.

Zâmbeam tăcut

cu palmele şi genunchii juliţi,

la discuţiile plate.

Umerii tăi

mă vor purta

din lamentaţiile sonore

(dulce povară)

spre Raiul primelor stele

ce-şi ascundeau tristeţea

până când vom învăţa să descifrăm

mângâind puful de pe obraji,

taina luminii

în trupul florilor plăpânde.

Puteam auzi frânturi

ca un singur suflet înstelat

din tăcerea mohorâtă a nevieţii.

Vom putea păşi

dincolo de pragul luminii

ca o singură umbră de taină.

Ioana Burghel / Zinca Marius Iulian – Doar împreună/ Zâmbind tăcut… - duet (aprox.) 1 la 1