De după nori,
luna se ivi, inundându-l
cu lumina sa lividă.
Îl asalta amintirea
sfâşiindu-i trupul străbătut
de o serie de umbre ce zburau.
Un amestec
din păcat, tristeţe şi nostalgie
într-o uşoară undă de împotrivire.
Ochii împroşcau scântei
şi se lăsau târâţi
de beţia momentului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu