Cu o îngăduinţă nemărginită
când viermii
se zvârcolesc mai tare
într-un tumult de neînţelegere
şi de suferinţă nespusă
ca într-un tablou
straniu şi înspăimântător
provocaţi de zvâcnirile
violente ale inimii,
să storci săruturi şi lacrimi
în liniştea nesfârşită
a pleoapelor… închise.
La rugămintea sufletului pleoapele îngăduie, ... îngăduie orice; ... îngăduie ochiului să privească deschis spre frumusețe, spre „bucurie”,... să „privească închis” într-u visare, ... să îl ascundă la tristețe și supărare în „inundul” lacrimilor zdrobite spre nevărsare; ... ! La rugămintea sufletului pleoapele îngăduie orice... !
RăspundețiȘtergereExtraordinară este Marius „Îngăduinţa pleoapelor” ... ! Felicitări !
te imbratisez Mihaela, multumesc, LA MULTI ANI!, o seara magica, Marius
RăspundețiȘtergere