joi, 30 decembrie 2010

Singur



Între cer şi pământ
e o durere sălbatică.

Brusc se trezeşte zguduit.
Umerii înguşti îi tremurau.
Era prea răcoare,
frigul nu-l lăsa să doarmă.

Pentru o clipă
a văzut stelele
în lumina spălăcită,
cu faţa cenuşie.

Fulgerător, un gând îl străbate
în vântul proaspăt şi răcoros.
Se simţea ciudat de singur.

În leagănul palid al zorilor stătea întins…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu