joi, 23 decembrie 2010

Reflecţia nopţii

 


Printre rotocoale de fum albăstrui,
urmăream cu privirea,
strada învăluită în lumina înserării
şi savuram îndoit atmosfera
ce arunca reflexe luminoase
din lampa cu umbre groteşti
peste goliciunea castă a norilor.

În veşnica lor mişcare
ca o reflecţie asupra ciudăţeniilor vieţii,
mă cutremuram
la adierea de vânt pe înserate
când, ca al frumosului apostol,
iubeam moartea, suferinţa, oamenii
şi norii, copacii, natura deopotrivă
gândind cum totul
fantomatic şi fortuit este,
neştiind de unde vine
şi încotro se îndreaptă din noapte
un vis confuz, când la revărsatul zorilor
în spaţiile verzi,
soarele dănţuia şi zbenguia …