Dimineaţa luminoasă şi veselă
se furişase uşurel
printre obloanele tăcute
într-o strălucire suavă şi dulce
privind cu deznădejde frenetică
imaginea netulburată a liniştii
ca o eternitate -
o viaţă fără margini
şi strigăt de umilinţă
în momentele de judecată rece
în limanul păcii.
O viață fără margini ...??? E „imens” de frumos ceea ce spui ... ! Ți-o/mi-o/v-o doresc, ... nu numai în poezie ... ! Avut-ai multă lumină, liniște, dar mai cu seamă judecată înțeleaptă, când „ai croit această imagine” ... ; minunat ai spus, minunat drag poet Marius Iulian Zinca!
RăspundețiȘtergerete imbratisez Mihaela, multumesc, LA MULTI ANI!
RăspundețiȘtergere