vineri, 31 decembrie 2010

… un sfârşit

     

   Deasupra pluteşte hazardul.

Atent şi încordat
îşi auzea inima bătând.

Plin de nervozitate
scuipa cuvintele cu buzele uscate
trăind în tensiunea nesiguranţei
din liniştea nesfârşită înconjurându-l.

Cu faţa palidă,
somnul îi îngreunează pleoapele,
sudoarea i se prelinge în ochi
şi vlăguit, aburul alb
se târăşte temător încolo şi încoace.

Stătea lungit gâfâind şi sleit de puteri.

Nălucirile fără glas
îi dădeau o stare de spirit ciudată.

Singur cu gândurile sale
stătea cu picioarele atârnate
în valurile limpezi şi repezi ale apei.

Un miraj misterios îl amăgea
în susurul vântului, lucind gras
sub razele soarelui unsuros.

În clipa când se ivi prima umbră
încetul cu încetul, se prăbuşi în el însuşi.
Trupul se detaşase complet.
………………………………

Privirea i se limpezeşte o clipă.

Nu admitea… un sfârşit.