sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Respiraţie tivită





Tristeţea-i

tivea pleoapele de jos
umbrindu-i faţa brodată

parcă

cu flori de câmp.

Cu o expresie uimită a chipului,
învăluit într-o ciudată seninătate

sub un nas ascuţit,

rămânea surd
la întrebările din ochi.

Respira aerul

cu voluptate.



Hemmed breathing


His sadness

was hemming the lower eyelids
shadowing his embroidered face

as if

it was with wildflowers.

With a thunderstruck emotion of his image,
wrapped up in a weird serenity

beneath a spiky nose,

remained deaf
at his eyes’ questions.

Was breathing

with voluptuousness. 



traducere: ELENA BUZATU