Tristeţea-i
tivea pleoapele de jos
umbrindu-i faţa brodată
parcă
cu flori de câmp.
Cu o expresie uimită a chipului,
învăluit într-o ciudată seninătate
sub un nas ascuţit,
rămânea surd
la întrebările din ochi.
Respira aerul
cu voluptate.
traducere: ELENA BUZATU
Hemmed breathing
His sadness
was hemming the lower eyelids
shadowing his embroidered face
as if
it was with wildflowers.
With a thunderstruck emotion of his image,
wrapped up in a weird serenity
beneath a spiky nose,
remained deaf
at his eyes’ questions.
Was breathing
with voluptuousness.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu